Anul 2020 a adus cu sine multă nesiguranță, uneori frică, multe schimbări și necunoscute. Poate vă întrebați ce fac misionarii în aceste vremuri de carantină și lock-down, cum continuă să slujească? Ca o încercare de a răspunde la această întrebare și mai ales pentru a-L onora pe Dumnezeu pentru credincioșia Lui am pus împreună imaginile de mai jos, făcând o comparație între slujirea dinainte de pandemie și slujirea după pandemie.
Înainte
După
Înainte de pandemie distribuiam literatură creștină și împărtășeam Evanghelia în cadrul unor întâlniri săptămânale numeroase. Anul acesta însă, restricțiile impuse ne-au determinat să căutăm soluții de a continua această lucrare într-un alt mod: cardurile de memorie pentru telefon, o unealtă foarte folositoare în evanghelizare și ucenicizare. Aceste carduri, pregătite în cadrul proiectului media, sunt pline de materiale creștine, muzică de închinare, mărturii, Biblia audio etc. De asemenea echipa înregistrează audio și video emisiuni de radio și lecții pentru școala de ucenicizare.
Anii trecuți, în perioada sărbătorilor, organizam 2-4 evenimente mari de evanghelizare, de aproximativ 600-700 de participanți, pentru refugiați și greci, în care erau implicate într-o colaborare frumoasă și bisericile locale grecești împreună cu bisericile de refugiați. Însă, anul acesta am dăruit cadouri copiilor și pachete de alimente și ajutoare familiilor de refugiați și am înregistrat un program frumos de evanghelizare de Crăciun care poate fi vizionat online.
Lecții biblice săptămânale se țineau la centrul de femei Bunul Samaritean cu aproximativ 25-45 femei musulmane refugiate care auzeau Evanghelia și învățau să studieze Scriptura și să se roage. Acum evanghelizarea, ucenicizarea și timpul de rugăciune continuă în casele refugiaților (când am avut voie să ne adunăm), în parcuri și pe stradă, în aer liber sau în grupuri online.
Între 600-1000 de refugiați și săraci beneficiază săptămânal de un program de evanghelizare, o masă caldă, dușuri, posibilitatea de a-și spăla hainele și donații de îmbrăcăminte la centrul nostru de refugiați. 500 de familii refugiate, din baza noastră de date, sunt ajutate regulat cu pachete de alimente și produse de îngrijire, cât și paturi/haine pentru sezonul rece. Săptămânal se inițiază trei grupuri de studiu biblic în cadrul acestor familii, care doresc să studieze Scriptura. Programul de dușuri și spălat/donații de îmbrăcăminte continuă și acum.
În jur de 13.000 de refugiați au rămas fără adăpost, în Septembrie 2020, când tabăra de refugiați Mitilini, din insula Lesvos a ars în întregime. Oamenii au stat pe străzi în plină pandemie mai multe zile, până au fost relocați într-o zonă nouă și o tabără formată în întregime din corturi. Aici umiditatea este foarte ridicată și e foarte rece, dar ne bucurăm că refugiații au adăpost. Avem două echipe care slujesc la tabără: una în ajutorare socială și alta în evanghelizare.
De 12 ani încoace organizăm tabere de vară, evenimente de evanghelizare și ucenicizare pentru refugiații musulmani. La taberele organizate pentru familii, pentru bărbați și pentru femei, înainte de pandemie, participau sute de oameni anual. Zeci de voluntari din toată lumea veneau să ne ajute. În vara anului 2020, am fost nevoiți să regândim aceste tabere, în mod strategic, ținând cont de restricțiile impuse și având același țel, a-i atinge cu Evanghelia pe cei pierduți. Am organizat două tabere mai mici, în total 130-150 de persoane, în care am invitat bărbați și femei, lideri locali, care slujesc în comunitățile de refugiați din Atena și, prin intermediul internetului, în comunități musulmane din diferite zone din lume. Datorită restricțiilor de călătorie anul acesta am organizat aceste tabere cu ajutorul voluntarilor locali. În ciuda tuturor schimbărilor și a nesiguranței, posibilitatea organizării celor două tabere a fost pentru mine o biruință și un motiv de mulțumire și laudă la adresa Domnului.
Anul acesta programul de meșteșug STC a primit o donație de 7 mașini de cusut noi (mulțumim donatorilor!), așa că o parte din echipa de refugiați a reușit să continue munca de acasă, confecționând obiecte, care mai apoi sunt vândute. Anul acesta clasele de cusut au adăugat și un grup de începători; a fost inițiat și un grup de pirografie. Programul de meșteșug STC este condus de Raluca T. care învață femeile refugiate diferite abilități, pentru ale ajuta să ofere sprijin financiar familiilor lor și pentru a se adapta mai ușor în Europa.
Am avut 30 de interviuri pentru refugiații creștini doritori să crească spiritual și să devină studenți la Centrul de Ucenicizare inițiat de Daniel P. acum câțiva ani. Din cauza pandemiei, anul acesta am putut accepta doar un număr limitat de studenți pentru perioada când am reușit să ne întâlnim în persoană în numere reduse. Lecțiile continuă în grupuri pe internet și ne pregătim pentru graduare în Aprilie.
De mult n-am mai savurat zăpadă în Atena, dar anul acesta ne-am bucurat să încălzim sufletele a sute de prieteni refugiați povestind despre minunea din iesle și oferind daruri pentru familiile lor și pentru copilașii lor. Mulțumim tuturor care au contribuit cu drag ca să putem semăna bucurie și nădejde de sărbători!
Chemarea noastră de a duce Evanghelia până la marginile pământului nu se schimbă în vremuri grele, nici măcar în pandemie. Mulțumim că vă rugați pentru noi cu credincioșie și sunteți alături și prin susținere financiară, într-o vreme în care dărnicia este un sacrificiu mare.
Vă mulțumim!
Dumitrița