După ce le-au aruncat, au prins o așa mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejile. Au făcut semn tovarășilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amândouă corăbiile… Luca 5:6-7
Etiopia este una dintre puținele țări menționate în Biblie care a continuat să existe ca națiune, de-a lungul mileniilor, până în timpurile moderne. De asemenea, este singura țară din Africa în care creștinismul s-a menținut viu, de la începuturile lui până azi.
În zilele noastre, în Etiopia, pe lângă biserica ortodoxă coptă, majoritară, și o largă minoritate musulmană, există și multe biserici evanghelice de factură penticostală. Milioane de etiopieni s-au convertit în ultimii ani în aceste biserici.
Acum, când scriu acest articol, se află în România președintele Assemblies of God Etiopia, pastor Ayansa și directorul de misiune, pastor Biniamy. Ei sunt aici pentru a discuta cu conducerea APME, dar și cu biserici și păstori din România, cum am putea dezvolta parteneriatul început cu mai mulți ani în urmă și să colaborăm atât în lucrarea de plantare de noi biserici în Etiopia, cât și în misiunea transculturală.
Până acum, cu ajutorul misionarilor APME din Etiopia, au fost demarate acolo câteva proiecte susținute de credincioși și de biserici din România. Astfel, s-a deschis prima școală de misiune din Etiopia unde studiază 11 studenți. În parteneriat cu o altă organizație din România, Phillipy Vision, a început construcția unei școli creștine pentru circa 500 de copii etiopieni care au acces limitat la educație. Au fost demarate, de asemenea, proiecte de evanghelizare și construcție de biserici în zone neatinse cu Evanghelia.
La o discuție cu lideri din Cultul Penticostal din România, oaspeții noștri ne-au uimit împărtășind îndrăzneața viziune a AoG Etiopia pentru următorii 5 ani, aceea de a planta 2000 de noi biserici. În primele zece luni ale anului 2021, prin harul Domnului, ei reușiseră deja să planteze circa 150 de noi biserici.
În contextul acestei lucrări extraordinar de dinamice realizată de credincioșii etiopieni sub ungerea Duhului Sfânt, a apărut inevitabil, întrebarea: atunci se justifică trimiterea și susținerea de misionari români în Etiopia? Nu ar fi mai ieftin și mai eficient să susținem evangheliști locali care cunosc deja limba și cultura? Așteptam curios răspunsul liderilor etiopieni. Mă gândeam că vor găsi cumva un răspuns politicos, care să nu îi ofenseze pe cei implicați în trimiterea de misionari, dar și să dea satisfacție celor care au pus întrebarea.
Pastorul Ayansa a răspuns făcând un scurt comentariu asupra paragrafului din Luca 5:1-11, așezat în Biblie sub titlul: Pescuirea minunată. „Noi suntem aici”, a spus el, „ca să vă cerem să veniți în ajutorul nostru. Acum trăim unul dintre cele mai bune momente din istoria Etiopiei în ceea ce privește mântuirea oamenilor. Mrejele noastre se rup de mulțimea peștilor. Nu putem singuri. Veniți și ajutați-ne să pescuim cât mai mult!”
Istoria ne arată cât de volatilă este starea de pace și de libertate a națiunilor. Doar în această perioadă scurtă de timp de când sunt implicat în misiune, adică în ultimele două decenii, am văzut cum anumite națiuni au devenit tot mai închise și tot mai ostile lucrării de evanghelizare. Mii de misionari au fost constrânși să plece acasă, iar persecuția împotriva credincioșilor locali a început să se amplifice pe zi ce trece. Pe de altă parte, se deschid uși în țări care până de curând erau total închise pentru misiune, iar în altele interesul pentru Evanghelie este atât de mare încât bisericile locale nu fac față singure să strângă la timp recolta abundentă.
Un astfel de loc este Etiopia. Pentru această țară acum este un kairos, un timp oportun pentru seceriș. Cum odinioară, în Samaria, Isus își îndemna ucenicii să vadă cu ochii sufletului secerișul bogat și să se implice în recoltarea lui, tot așa Domnul ne trimite acum să secerăm acolo unde nu ne-am ostenit cu semănatul. Alții s-au ostenit cu zeci de ani în urmă și noi putem intra acum în osteneala lor (Ioan 4:38). Aceeași atitudine o observăm și la apostolul Pavel, care, aflându-se în Efes și văzând că s-a deschis acolo o ușă mare și largă pentru vestirea Evangheliei și-a schimbat toate planurile și a rămas acolo mai multă vreme pentru a prinde kairos-ul din Efes (1 Corinteni 16:9).
După ani de pace acum în Etiopia a izbucnit un război civil. Nu știm cum va evolua el, dar știm că încă se poate predica liber Evanghelia în cea mai mare parte a țării. Așadar să profităm că această ușă mare și largă pentru Cuvânt este încă deschisă.
Să nu uităm apoi, că Etiopia are o poziție strategică din punct de vedere misional, în nord-estul continentului african, fiind singura insulă „creștină” într-o regiune predominant islamică. Aproape peste tot, în jurul Etiopiei, prigoana împotriva urmașilor lui Cristos este foarte acută. E suficient să ne gândim doar la Eritreea, Somalia sau Sudan – țări aflate între primele pe lista celor în care persecuția creștinilor a devenit politică de stat. În viitor, misionarii etiopieni ar putea ajunge mai ușor decât noi în aceste teritorii de unde misionarii străini au fost expulzați aproape în totalitate. Dorința liderilor creștini din Etiopia este de a fi asistați și susținuți în trimiterea de lucrători în aceste țări și în Orientul Mijlociu.
Eu consider că nu este o întâmplare faptul că, în ultimii ani, Dumnezeu a adus împreună aceste două biserici penticostale, română și etiopiană, de pe continente diferite, pentru a împlini o parte din scopul Său măreț, acela de a răscumpăra în Hristos oameni din toate etniile de pe pământ.
Vă invit așadar, dragi credincioși, să veniți alături de noi, alături de misionarii români din Etiopia și de biserica din Etiopia pentru a ne implica în acest mare seceriș care are loc acolo. Rugați-vă! Susțineți-i pe cei care slujesc acolo! Fiți gata să plecați voi înșivă să răspundeți celor care, cu mrejele aruncate, ne fac semne disperate să mergem în ajutorul lor.
Gh. Rițișan
Editorial apărut în revista Noi Frontiere, vol. XVIII, nr. 6, noiembrie-decembrie 2021